A murit Doina Cornea, unul dintre simbolurile disidenței din România în regimul comunist. O stradă din Cluj-Napoca va purta numele său

O stradă din Cluj va purta numele disidentei

Primarul Emil Boc a anunțat că va propune ca o stradă din municipiul Cluj-Napoca să poarte numele Doinei Cornea, ca un omagiu și o recunoaștere de către clujeni a luptei sale împotriva regimului totalitar comunist, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Reacția lui Călin Popescu Tăriceanu

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a transmis, vineri, un mesaj de condoleanțe la aflarea morții fostei disidente comuniste, Doina Cornea, despre care a afirmat că a fost unul dintre susținătorii constanți ai desprinderii de comunism și ai drumului euro-atlantic al României.

Reacția lui Klaus Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, un mesaj de condoleanțe la aflarea morții fostei disidente comuniste, Doina Cornea, aducând un omagiu acesteia pentru dârzenia cu care a înfruntat regimul comunist, anunță Administrația Prezidențială. „Am aflat cu profundă tristețe despre dispariția doamnei Doina Cornea, una dintre cele mai importante voci ale disidenței anticomuniste.

Aduc un omagiu personalității istoriei noastre recente care a fost Doina Cornea. În anii grei ai dictaturii, Doina Cornea a înfruntat regimul opresiv și a scris numeroase texte și scrisori pe care le-a transmis la Radio Europa Liberă, a răspândit manifeste, a intrat în contact, în ciuda unor pericole de neimaginat astăzi, cu ziariști și a contactat personalități ale lumii contemporane pentru a denunța abuzurile totalitarismului ceaușist. A suportat cu dârzenia care a caracterizat-o întotdeauna urmărirea, persecuția, anchetele și umilințele la care a fost supusă de către Securitate. A susținut revolta muncitorilor brașoveni din 1987, iar în decembrie 1989 s-a alăturat, sub ploaia gloanțelor, manifestației anticomuniste de la Cluj-Napoca. După prăbușirea comunismului, a rămas o voce autentică a societății civile.

Doina Cornea a întruchipat simbolul curajului și al rezistenței românești în timpul comunismului. Pentru mulți români, ea a fost vocea libertății și speranței noastre. Acțiunile și demersurile în numele disidenței anticomuniste fac din Doinea Cornea o emblemă a afirmării rostului libertății umane, iar pentru generațiile viitoare, imaginea civismului și a eroismului feminin.

Transmit condoleanțe familiei și tuturor celor care au cunoscut-o și au prețuit-o. Odihnească-se în pace!”, se arată în mesajul transmis de președintele Klaus Iohannis.

UPDATE Fosta disidentă a regimului comunist, Doina Cornea, care a murit în noaptea de joi spre vineri, va fi înmormîntată luni la ora 15.00 în Cimitirul Central din Cluj-Napoca. Trupul neînsuflețit al acesteia urmează să fie depus anterior în foaierul Casei Universitarilor.

Duhovnivul Doinei Cornea, parohul bisericii greco-catolice de care aparținea aceasta, Teodor Lazăr, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, că slujba religioasă va fi oficiată de un sobor de preoți în frunte cu epicopul Eparhiei de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu.

„Luni de la ora 9 sicriul cu trupul neînsuflețit al Doinei Cornea va fi depus în foaierul Casei Universitarilor, iar de la ora 12,30 va fi oficiată o slujbă religioasă oficiată de un sobor de preoți în frunte cu epicopul Eparhiei de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu. După slujbă se va pleca spre Cimitirul Central unde de la ora 15 va avea loc înmormântarea”, a spus Lazăr.

Știrea inițială. Fiul Doinei Cornea, Leontin Juhasz, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că mama sa a murit în locuința ei din Cluj-Napoca.

Fosta disidentă va fi înmormîntată zilele următoare.

„Mama a murit azi noapte acasă, la Cluj-Napoca. Era bolnavă de mai multă vreme”, a spus Juhasz.

Doina Cornea s-a născut în 30 mai 1929 la Brașov și a absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, unde a și predat.

Stabilită în orașul de pe Someș, nemulțumită de regimul comunist, la începutul anilor ”80, Doina Cornea a început să trimită scrisori de protest, peste 30 la număr, la Radio Europa Liberă și ziarelor din Vest, în care care denunța „sistematizarea” satelor românești, dărâmarea bisericilor și politica dusă de Ceaușescu. Acest fapt a atras mânia dictatorului. Securitatea i-a pus pază la casă, iar securiștii au chemat-o la interogatoriu în celebrele beciuri în care au și bătut-o.

„Doi ani mi-au stat în poartă, ziua și noaptea. Nu securiștii – au pus milițienii de la circulație, cu chipiu alb, ca lumea sau străinii să nu vadă că sunt păzită. Și ăștia, de la circulație, m-au bătut de câteva ori”, își amintea Doina Cornea într-un interviu.

Pentru curajul de a se opune regimului, a fost dată afară din facultate. A avut noroc, totuși, că nu a pățit ceva mai grav, cu fiica ei, Ariadna, fugită în Franța, și care, de departe, veghea ca mamei sale să nu-i însceneze securiștii vreun „accident”.

În noiembrie 1987, în timpul revoltei de la Brașov, a răspândit peste 150 de de manifeste de solidaritate, împreună cu fiul ei, Leontin, gest care s-a soldat cu închiderea ei în închisoare timp de două luni, demers urmat de arestul la domiciliu.

Eliberarea a venit în 21 Decembrie 1989, când protestarii contra regimului comunist au ajuns la casa sa situată pe strada Alba Iulia din Cluj-Napoca și au luat-o pe Cornea pentru a participa la manifestația împotriva lui Nicolae Ceaușescu deșia în stradă se trăgea. După victoria Revoluției, de la București, a fost cooptată în Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN), organism din care a demisionat, însă, după numai o lună, în ianuarie 1990, nefiind de acord cu transformarea acestuia în partid politic.

În același an, 1990, a fondat Forumul Democrat Antitotalitar din România, cu scopul de a uni opoziția democrată, abia născută. A fost membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social (GDS) și a Alianței Civice.

A intrat în PNȚCD, partid în care a activat până la sfârșit.

A publicat la începutul anilor ”90 volumul „Puterea fragilității”, reeditat în anul 2006 de Editura Humanitas, în care apar scrisorile sale deschise adresate lui Nicolae Ceaușescu, dar și scrisoarea adresată muncitorilor din Brașov, după revolta de la „Tractorul” din 1987. De asemenea, a tradus din franceză mai multe cărți de Mircea Eliade și Vladimir Ghika.

„Lupta mea nu s-a îndreptat, în esență, împotriva lui Ceaușescu, ci împotriva comunismului ca ordine socială. Am luptat împotriva unui sistem. Ceaușescu nu era decât un produs al sistemului. (…) M-am străduit, realmente, să trăiesc ca și cum frica nu ar exista, chiar dacă am resimțit-o destul de des. Trebuie să rămânem liberi, să nu devenim robi ai fricii. Adevărul este că toți acești ani au reprezentat pentru mine un bun exercițiu, în fond. Mi-am spus: trebuie să trăiesc ca și cum Securitatea nu ar exista”, mărturisea Doina Cornea într-un alt interviu.

Activitatea sa anticomunistă a fost recunoscută și onorată, Doina Cornea primind în anul 2009 Legiunea de Onoare a Franței în grad de Ofițer și cea mai înaltă disticție a României, Ordinul „Steaua României” în grad de Mare Cruce, în anul 2000.